17 noiembrie 2015

„orașul iluziilor“ de ursula kroeber le guin

ursula k. le guin
orașul iluziilor 
 (worlds of exile and illusion)
editura nemira, bucurești, 2015
 traducere mihai dan pavelescu
 428 pagini broșate
coperta de cristian florescu
 & tudor popa
o autoare a atmosferei lumilor imaginative

ursula k. le guin (numele e franțuzesc, de la soțu-i franțuz) este - după mine - singura autoare de sefe cu stil. poate oricând concura cu autorii considerați mainstream - asta dacă facem recensământul cărților după genuri literare majore/minore și nu după cărți bune/proaste.

acest volum, orașul iluziilor - cuprinzînd trei microromane (sau novella): lumea lui rocannon, planeta exilului și orașul iluziilor - și alcătuind ciclul hamish, sunt primele scrieri ale ursulei k. le guin, dinaintea capodoperelor mâna stângă a întunericului și deposedații.

acest volum reprezintă îmbinări de proză fantastică și de operă spațială, prin care ursula k. le guin descrie miraculos lumi extraterestre și pământești, ca acelea de basm.

aceasta este cred că este perspectiva unică a autoarei - contruiește în primul rând nu personaje, nu idei - ci lumi întregi, coerente, ale cărei peisaje le descrie cu talent de pictor fantastic.  

călătoriile personajelor sunt călătoriile noastre, vedem și simțim cu ochii personajului și, chiar dacă nu gândim ca el, percepem la fel. pierdut în hățișurile naturii din romanele sale, îți reînvie nostalgia față de paradisul pierdut, față de trădarea de către om a mamei natură. citind romanele ursulei k. le guin, îți vine să zburzi prin parcul verde, să biciclești prin pădurea tomnatică, să țopăi prin zăpada rece.  

lumea lui rocannon

un om de pe terra, rocannon, dintr-un voiaj intergalactic, este blocat pe o planetă medievală, cu zâne, pitici și telegari zburători și nu se poate întoarce în lumea lui. în plus, o civilizație dușmană amenință această planetă iar rocannon-ul nostru pornește într-o călătorie inițiatică întru salvarea sa și a lumii în care s-a nimerit.
va reuși să treacă de celelalte populații sălbatice?
va reuși să străbată vegetațiile pline de pericole ale planetei?

planeta exilului

departe-născuții, humanoizi negri (veniți de pe terra) cu puteri mentale sunt exilați pe o planetă locuită de două feluri de băștinași: hilfii, un soi de indieni albi și gaalii, niște migratori sălbatici. când vine iarna, humanoizii exilați și „indienii“ va trebui să se unească împotriva migratorilor sălbatici.
vor reuși să-i învingă?
ce se întâmplă când conducătorul oamenilor negri cu puteri mentale și o indiancă albă se îndrăgostesc și vor să rămână împreună?
vor reuși să formeze un cuplu metis și să treacă de ura dintre rase și de război?

plus descrieri minunate ale unei planete luxuriante în toamnă și iarnă, ale locuințelor tribale și a unei cetăți neo-medievale asediate.
intrigă între rase și război așișderea.

      Împotriva negurii aceleia albăstrui și îndepărtate din nord, nu se vedea nici un triumf. Gaalii păreau o vermină măruntă și speriată, dispărută deja, care fugise dinaintea adevăratului inamic, adevăratul stăpân, stăpânul al al Viscolelor. Agat stătu lângă Rolery în fața focului-morții care pâlpâia acum, în fortăreața înaltă asediată de mare, și în clipa aceea i se păru că moartea bătrânului și victoria tânărului erau totuna. Nici durerea, nici mândria nu aveau la fel de mult adevăr în ele ca bucuria, bucuria care vibra în vântul rece dintre cer și mare, luminos și efemer ca focul. Aceasta era fortăreața lui, citadela lui, lumea lui; acesta era poporul lui. El nu mai era un exilat aici. (p.248)


orașul iluziilor

evident, cireașa de pe tort.
un străin extraterestru e găsit pe pământ, fără memorie. oamenii locuiesc izolați în Case - comunități mici, diferite una de cealaltă.
și străinul pornește singur să-și găsească memoria și rasa - o călătorie inițiatică, prin civilizația unui pământ din viitor, fie plin de sălbatici, fie plin de secte spirituale, daoiste, thoreau-iste etc. - și ajunge și-n orașul iluziilor, la îndemâna shingilor, stăpânii pământului și ai galaxiei.
până la sfârșit, are să aibă surpriză după surpriză după surpriză. și noi, odată cu el.
între vechea personalitate și cea care a devenit odată cu călătoria - pe care anume o va alege?

chiar și celor care nu agreează s.f.-ul, de citit!

alte impresii: la liviu (fan sf).

sursa foto, the guardian

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...