„domnii golovliov“ de m.e. saltîkov - scedrin

m.e. saltîkov - scedrin

domnii golovliov

 (Господа Головлёвы)

 editura all, bucurești, 2016

traducere de antoaneta olteanu

306 pagini broșate

 coperta de andra penescu

un roman dur și întunecat 

cu acest roman am ieșit din atmosfera cu care m-au obișnuit gogol, dostoievski și tolstoi. și am intrat într-o atmosferă neagră, plină de umbre ce stăpânesc totul, și în primul rând sufletele oamenilor. suflete care, din păcate, nu se salvează și nu se transformă, ca la dostoievski, tolstoi sau bulgakov. cel puțin nu în lumea asta.

nu mi-a venit să cred cât de cinic este unul din personajele principale, porfiri vladimirovich golovliov, poreclit iudușka (diminutivul de la iuda) care nu doar că moștenește avariția mamei sale, arina petrovna, dar își pune bigotismul în slujba jupuirii și îndepărtării celorlalți, inclusiv a celor doi fii ai săi care se sinucid.

iudușka este atât de diabolic de „cumsecade“ cu talentul său de-a întoarce fățarnic vorbele, că orice politician din orice vremuri s-ar îngălbeni de ciudă. pentru că întreg instinctul uriaș de acaparare și de manipulare este ascuns în spatele DISCURSULUI RELIGIOS bigot, în fața căruia chiar și preotul din sat își pierde cuvintele. este maestrul disimulării prin cuvinte, și nici o umbră de sinceritate nu se străvede în vorbele lui, ci numai „bunătate și iubire creștinească“. iată cum încearcă să-și seducă nepoata „cu voia lui Dumnezeu“:

- Dumnezeu ți l-a dat pe unchiul, uite cine! dacă nu ar fi fost Dumnezeu, acum ai fi fost singură, n-ai fi știut ce să faci, ce cerere să faci, unde s-o depui și la ce să te-aștepți de la cererea asta. Ai fi fost ca-n codru; unul te-ar fi ofensat, altul te-ar fi păcălit, iar altul pur și simplu și-ar fi bătut joc de tine! Dar dacă ai un unchi, noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, într-o singură zi am terminat toată treaba. Așa că uite, draga mea, ce înseamnă un unchi! (p. 198)

și-n jurul său, a acestui monstru de fățărnicie, multe sinucideri, multe morți și multă disperare și beție (chiar și beția gândirii în gol) domnesc pe moșia golovliovilor, strivind conștiințe și trupuri omenești.

iudușka golovliov (sursa)

cu toate acestea, am citit romanul fără să-l las din mâini, l-am citit pe drum și acasă - fermecat de infernul zugrăvit de scedrin. iar dacă la început, m-a scos din sărite matroana arina petrovna, am descoperit că ea este personajul luminos al romanului, pentru ceea ce se va întâmpla mai încolo.

   Sunt familii asupra cărora pare să apese o anumită predestinare. Lucrul acesta se observă mai ales în mediul familiilor micii nobilimi, care, fără nicio ocupație, fără nicio legătură cu viața adevărată și fără vreun rol conducător, s-au ascund mai întâi sub protecția iobăgiei, risipindu-se oe toată întinderea pământului rusesc, ca ma apoi, rămase fără nicio protecție, să-și ducă zilele în conace în paragină. (p. 294)

   O astfel de soartă nefastă plutea și asupra familiei Golovliov. [...] De altfel, tradiția venea încă de la bunici și străbunici. Toți fuseseră niște bețivani obraznici, cu gânduri vane, buni de nimic, astfel încât familia Golovliov probabil că s-ar fi stins cu totul dacă în mijlocul acestei harababuri nu ar fi strălucit, ca un meteorit întâmplător, Arina Petrovna. Femeia aceasta, prin zelul ei, a adus nivelul bunăstării familiei la punctul cel mai înalt, dar pe urmă tot efortul ei s-a dovedit zadarnic... (p. 296)

feriți-vă de iudușka golovliov!

dincolo de intenția realist anti-moșierească a autorului rus, mie atât mi-a rămas din acest roman: personajul vampir iudușka, cu mușcăturile sale ce infectează totul în jur. eu nu am văzut că saltîkov-scedrin caricaturizează sau satirizează: personajul său iudușka golovliov mi-a fost un personaj dintr-o oglindă în care se reflectă oameni de peste tot din jurul nostru: rude, cunoștințe sau oameni pe care-i desemnăm să ne influențeze viața.

așa încât, atenție! pare că ne spune scedrin: dacă cineva vorbește mult și are dreptate întru totul, și mai ales e înstărit și face apel la Dumnezeu, ei bine, poate fi un diavol deghizat, un iudușka golovliov.

alte impresii: la răzvan vanfirescu și la andreea toma.

fotografia autorului la biroul de lucru